top of page
Search
  • Writer's picturePsiholog Iulia Avram

DEPRESIA, O BOALA FARA SPERANTA?

Updated: Jun 1, 2021

In Romania se estimeaza a fi peste 2 milioane de persoane afectate de depresie. Statisticile arata ca una din patru femei si unul din zece barbati sunt atinsi cel putin o data in timpul vietii de aceasta suferinta. De cele mai multe ori cauzele constau in dificultatile de adaptare la greutatile sociale, iar acestea pot fi diferite, in functie de perceptia fiecaruia: somaj, examene, boala, divort, schimbarea locului de munca, certuri conjugale, decese. In aceste situatii de viata majoritatea persoanelor pot fi cuprinse de sentimente de tristete, descurajare, lipsa de incredere, pesimism, apatie, iritabilitate si isi pierd placerea de a face lucrurile care inainte le faceau placere.


Starile depresive pot apare la orice varsta, iar multe persoane pot sa isi caute refugiul in alcool, tutun, droguri sau alte tipuri de dependente. De multe ori acestea devin solutii incercate ale unor probleme, pe moment starea emotionala se imbunatateste, urmand apoi ca starea depresiva sa revina. Astfel se creeaza un cerc vicios, din care este greu de iesit...

Trebuie totodata mentionat ca nu orice stare de proasta dispozitie inseamna ca trecem printr-o depresie majora sau ca urmeaza sa ne sinucidem. Toti putem fi predispusi intr-o masura mai mica sau mai mare in anumite perioade ale vietii noastre sa simtim tristete, dezamagire, vinovatie, neputinta.


Cele mai frecvente simptome ale depresiei sunt:

  • lipsa totala de placere sau de interes fata de orice fel de activitate care inainte facea placere;

  • sentiment de gol interior, letargie;

  • tristete interioara si faptul ca persoana in cauza se simte neajutorata, fara speranta;

  • iritabilitate, irascibilitate;

  • sentimentul de inutilitate;

  • scade capacitatea de concentrare;

  • scade capacitatea de a lua decizii si de analiza;

  • pesimism, vinovatie, complexe de inferioritate, lipsa increderii in sine, orientarea plina de regrete catre trecut;

  • ideatie suicidara si/sau planuri de sinucidere;

  • reducerea duratei si a profunzimii somnului, precum si schimbari ale apetitului;

  • senzatie de oboseala, plictiseala, lipsa de energie in a face lucrurile obisnuite.


Lipsa de speranta si lipsa de sens a vietii este atat de puternic resimtita, incat nu poate fi alinata de niciun eveniment fericit care ar putea interveni in viata persoanelor depresive si cu atat mai greu de alinat de catre cei din jur (familie, prieteni). Starile fizice si mentale cu care se confrunta persista zi si noapte, par ca sunt nesfarsite si ca nu pot fi alinate de nimeni si de nimic. Uneori, oricat de mult ar primi incurajari de la cei din jur, unii oameni sunt dominati de sentimentul de disperare astfel incat vor refuza foarte probabil ajutorul celor din jur precum si sfaturile lor.


Conform studiilor, psihoterapia cognitiv-comportamentala este cel putin la fel de eficienta ca si medicatia psihiatrica prescrisa pentru anxietate si depresie. Uneori medicatia poate fi folosita ca metoda suplimentara ajutatoare in psihoterapia cognitiv-comportamentala intrucat tratamentul psihiatric actioneaza asupra diferitelor zone ale creierului ce par a fi implicate in mentinerea simptomelor depresive. Este preferabil ca medicatia psihiatrica sa fie luata ca o ultima solutie, si numai dupa ce au fost aduse la cunostinta si luate in considerare beneficiile si efectele adverse ale tratamentului medicamentos. Tot studiile arata faptul ca medicatia folosita impreuna cu psihoterapia cognitiv-comportamentala are o eficienta sporita fata de folosirea medicatiei de una singura.


6 views0 comments

Recent Posts

See All

Comentários


bottom of page