Uneori obiectele cad si se sparg insa asta nu inseamna ca le aruncam la gunoi pentru ca nu mai avem ce face cu ele. Le putem repara folosind arta japoneza Kintsugi: adunam bucata cu bucata de pe jos, cu grija si recunostinta si le lipim cu rasina si praf de aur. Cioburile sunt amplasate laolaltă și împreună formează un obiect mai frumos decât cel inițial grație decorării cu aur. În loc să fie aruncat sau criticat pentru defectele sale, obiectul devine mai valoros ca oricând, întrucât deformarea sau defectul său se transformă în punctul forte, prin intermediu artei kinstugi, sporindu-i frumusețea. Avem apoi un obiect nou nout de a carui frumusete unica ne putem bucura din plin.
La fel si sufletele noastre sunt adesea rupte in bucati, inecate in suferinta si durere…poate din traume, poate din abuzuri verbale, sexuale, psihice, poate din prea multa singuratate sau din nici o urma de iubire de sine… Supravietuim in virtutea inertiei, tarandu-ne de la zi la zi, nestiind ca poate exista o alta realitate, convinsi ca atat si asa meritam, ocupati pana peste cap sa acoperim totul cu poleiala si aparente conventionale.
La un moment dat se intampla sa ne intrebam cum ar fi daca lucrurile ar sta altfel, si apoi alegem: alegem sa lasam sa fie la fel sau alegem sa vedem ce putem face… Pai putem incepe sa scormonim prin mlastina respingerii si neiubirii de sine, cautand bucatile rupte din sufletul nostru, din sinele nostru autentic si atat de demult pierdut.
Cu uimire, cu teama, adesea cu degetele insangerate scoatem bucata cu bucata la lumina, le curatam bine de tot cu mainile tremurande, pana incep sa straluceasca si le punem deoparte cu grija, fara sa aiba poate prea mult sens asa imprastiate cum sunt ele.
Cand le avem pe toate, ne apucam de treaba: ne asezam cu uimire bucatile de suflet la locul lor si le lipim cu rasina de compasiune si rabdare, amestecata cu praful de aur al acceptarii si al iubirii de sine. Ce a iesit din munca asta? A iesit persoana unica, autentica si intreaga, a iesit Kintsugi-ul fiecaruia.
Fiecare lupta pe care am dus-o, fiecare suferinta pe care am plans-o, ne-au lasat cicatrici care ne apartin, sunt parte din istoria si identitatea noastra, ne-au ajutat sa supravietuim si sa devenim.
Kintsugi-ul fiecaruia accepta neconditionat toate cicatricile si imperfectiunile acelui om, onoreaza unicitatea si frumusetea acestora si ne incurajeaza sa le celebram cu bucurie si recunostinta.
Da, suntem perfecti datorita tuturor imperfectiunilor noastre!
Fie ca fiecare dintre noi sa ne facem propriul Kintsugi si sa ne bucuram de el in fiecare clipa!
Carla - Dominique Cioara
Comments