Uneori toti ne simtim anxiosi in anumite momente stresante: un interviu, un examen sau o prezentare in fata unei audiente numeroase. Dar daca temerile par sa te copleseasca si sa intervina in viata ta zi de zi, cel mai probababil ai o tulburare de o tulburare de anxietate.
Anxietatea este raspunsul corpului la anumiti stimuli care sunt interpretati ca fiind periculosi. Cu moderatie, anxietatea nu este daunatoare, ba din contra te poate ajuta fii mai atent, in alerta si poti gasi solutii surprinzatoare la problemele cu care te confrunti. Dar atunci cand anxietatea devine coplesitoare si este constanta, atunci discutam despre o tulburare.
Te simti de cele mai multe ori tensionat, ingrijorat ?
Gandurile si ingrijorarile tale intervin la serviciu, la scoala sau te impiedica sa iti duci la bun sfarsit responsabilitatile familiale ?
Ai frici care desi constientizezi ca sunt irationale insa nu poti sa le inlaturi din mintea ta ?
Crezi ca ti se va intampla ceva rau daca nu faci lucrurile intr-un anumit fel ?
Eviti anumite situatii sau activitati intrucat iti provoaca anxietate ?
Crezi ca ti se poate intampla oricand ceva rau ?
Cum se manifesta anxietatea ?
Desi simptomele anxietatii pot sa difere de la persoana la persoana, exista totusi un numitor comun in tulburarile de anxietate: teama sau ingrijoarea este resimtita in situatii in care majoritatea oamenilor nu s-ar simti amenintati.
Simptomele anxietatii sunt apar atat pe plan emotional: sentimentul de gol in stomac, tensiune, sentimentul de gol si frica de moarte, iritabilitate, nerabdare, probleme de concentrare precum cat si pe plan fiziologic: palpitatii, hiperventilare, transpiratie, insomnie, ameteli, tensiune musculara, oboseala, manifestari psihosomatice (urinari frecvente, diaree).
Atacurile de panica sunt manifestari acute de frica, de cele mai multe ori sunt de scurta durata. Intensitatea lor este atat de mare incat poti simiti ca urmeaza sa mori sau sa pierzi total controlul. Simptomele fiziologice ale atacurilor de panica sunt spectaculoase iar cei care trec prin asa ceva pot considera ca au un infarct. Dupa ce s-a terminat un atac de panica, apare temerea ca va apare un altul, in mod special in locuri publice, acolo unde ajutorul nu este la indemana.
Simptomele sunt: panica ce te copleseste; sentimentul ca se pierde controlul sau ca innebunesti; palpitatii si dureri in piept; sentimentul ca urmeaza sa lesini; senzatie de sufocare; hiperventilare; tremor; greata, crampe la stomac.
Anxietatea Generalizata
Daca esti ingrijorat in permanenta, temerile te distrag de la sarcinile de zi cu zi, sau daca esti tulburat de sentimentul ca ceva rau urmeaza sa se intample s-ar putea sa suferi de o anxietate generalizata. Persoanele care sufera de anxietate generalizata sunt "ingrijoratii cronici", cei care se simt anxiosi aproape in permanenta, desi s-ar putea nici sa nu stie de ce.
Atacurile de panica
Atacurile de panica dupa cum spuneam mai sus, au caracter repetitiv si sunt neasteptate; sunt insotite de frica ca va apare un alt episod. Atacurile de panica sunt adesea insotite de agorafobie, frica de a fi in locuri publice (piata, mall, metrou, autobuz etc) unde de cele mai multe ori nu este nimeni care sa poata oferi ajutor. Persoanele cu agorafobie evita locurile publice ori fie merg insotite de membri familiei.
Tulburarea obsesiv - compulsiva
Tulburarea obsesiv compulsiva este caracterizata prin ganduri si comportamnete intruzive care par a fi imposibil de oprit sau controloat. Daca suferi de o Tulburarea Obsesiv Compulsiva s-ar putea sa ai ganduri obsesive, ca de exemplu sa te intorci acasa sa verifici daca ai inchis usa sau robinetul sau teama obsesiva sa nu faci rau cuiva. Totodata, s-ar putea sa apara si compulsiile, ca de exemplu sa te speli pe maini iar si iar de teama de a nu te imbolnavi.
Fobiile
Fobia este teama specifica, exagerata si nefondata de un obiect, o activitate sau o situatie care de fapt pentru majoritatea oamenilor nu este periculoasa. Cele mai comune fobii sunt cele de animale (serpi, paianjeni), fobia de a zbura cu avionul sau teama de inaltime. In caz de fobie severa, persoana in cauza evita situatiile sau obiectul generator de teama. Din pacate evitarea ajunge numai sa intareasca fobia.
Anxietatea sociala
Este teama excesiva de a fi vazut de altii intr-o lumina negativa sau de a fi umilit in public. De multe ori poate fi confundata cu timiditatea excesiva. In cazuri severe, sunt evitate majoritatea situatiilor sociale. Performanta de anxietate este cea mai des intalnita forma de fobie sociala.
Ce poti face tu ?
Nu toti cei care se ingrijoreaza sunt neaparat persoane anxioase. Sunt multe situatii ce presupun un nivel de stres mare, perioade supraincarcate, lipsa de somn, stres la munca sau acasa in care este firesc sa devenim mai anxiosi. Daca ai un stil de viata sedentar si cu un nivel ridicat de stres, o alimentatie care este departe de a fi sanatoasa poti fi predispus catre anxietate.
Daca consideri ca te ingrijorezi prea mult poate ar trebui sa reflectezi asupra urmatoarelor aspecte:
Iti rezervi timp zilnic pentru cel putin cateva momente de relaxare?
Primesti suportul emotional de care ai nevoie de la familie/prieteni/partener?
Ai grija de corpul tau (stil sanatos de a manca/exercitii)?
Ai prea multe responsabilitati?
De obicei soliciti ajutor atunci cand este nevoie?
Daca nivelul tau de stres este mult prea ridicat analizeaza ce poti face pentru a asigura echilibrul in viata ta. Gandeste-te la ce responsabilitati poti refuza, amana, prioritiza sau delega. Daca simti ca ai nevoie de suport emotional iti sugerez sa vorbesti despre problemele tale cu o persoana in care poti avea incredere. Pur si simplu sa vorbesti despre problemele tale, te poate face sa te simti mai bine...
Noteaza ingrijorarile. De fiecare data cand te simti anxios noteaza gandurile care iti trec prin minte in momentul respective fie pe o agenda, laptop, smartphone sau orice alt mijloc care iti este la indemana. Sa cercetezi propriile ganduri poate fi mai dificil decat pare, astfel incat s-ar putea ca pur si simplu anxietatea sa se diminueze.
Stabileste un interval din zi pentru “ingrijorariâ€. Alege un interval de 30 de minute in fiecare zi pe care il poti dedica ingrijorarilor. In acest interval focuseaza-te pe gandurile negative, anxietati fara a incerca sa le corectezi. Daca pe parcursul zilei mai ai momente in care te ingrijorezi, amana-le pentru perioada special dedicate lor.
Accepta nesiguranta ca facand parte din viata ta. Ingrijorandu-te in legatura cu toate aspectele din viata ta nu inseamna ca viata devine mai predictibila – te impiedica doar sa te bucuri de lucrurile frumoase din prezent. Invata sa accepti nesiguranta ca facand parte din viata ta.
Practica relaxarea. Aloca periodic timp practicarii tehnicilor de relaxare, meditatiei, relaxarii musculare progresive, respiratiei profunde/abdominale.
Un stil alimentar sanatos, bazat pe legume si fructe precum si mese regulate. Pauza indelungata intre doua mese duce la scaderea glicemiei si drept urmare te poti simti anxios.
Redu alcool-ul si nicotina. Te vei simiti mai anxios, desi pe moment te vei simiti mai bine
Un stil de viata activ. Sportul reduce stresul si anxietatea.
Odihneste-te suficient. Lipsa de somn poate favoriza cresterea anxietatii, astfel incat este recomandat sa dormi cel putin 7 ore pe noapte.
Cand ar trebui sa apelezi la ajutorul unui psihoterapeut ?
Cand anxietatea, temerile. ingrijorarile au devenit atat de intense incat iti afecteaza viata, rutina sau te impiedica sa desfasori anumite activitati este important sa apelezi la ajutorul unui profesionist. Primul pas este sa consulti medicul specialist care poate sa confirme faptul ca nu este o problema ce are o cauza medicala (probleme tiroidiene, hipoglicemie, probleme cardiace sau astm). Daca medical specialist exclude orice cauza medicala, urmatorul pas este acela de a consulta un psihoterapeut.
Tehicile psihoterapeutice depind de fiecare situatie in parte, insa anxietatea raspunde cel mai bine la psihoterapia cognitiv-comportamntala; in anumite cazuri se recomanda ca procesul psihoterapeutic sa fie insotit
si de medicatie.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala se centreaza pe identificarea gandurilor si a credintelor irationale care alimenteaza trairile anxioase si instruirea pacientului sa le verifice si sa le conteste.
Comments